lu pisci di lu mari
Me' nonna, la matri di me' patri, c'àmmari catàmmari, arriscìnni di la bella marina di Tusa, quannu, carusu, la java a truvari, mi dava sempri cosi di mangiari, accumpagnannu l'offerta cu' lu muttu: "Li pisci di lu mari 'un po' sapìri a cu' tocca mangialli, figghiuzzu..."
- E mi cuntava storii accattivanti chi parravanu di vapura, piscarecci e di viaggi pi' mari, senza fini...
- Me' nonna, la matri di me' matri, c'arriscinnìa di genti di muntagna, discurriennu cu' mia, tanticthia d'omu, mi ricurdava, spissu, la prudenza cu' 'ddi proverbi accussì appropiati, cuomu a chiddu, per esempiu, chi facìa: "Quannu lu nicu si metti cu' lu granni, a mala banna li viertuli appenni.."
- E sapìa métiri e sapìa liàri e fari lu gelatu di campagna, mustardi di mustu e ficurini, cubbajta, scattati e pani di Spagna, e sapìa beddi storii di briànti, di monaci santi e santi parrini chi frequentavanu li bieddi cuntrati di la nostr' Alia e di li Madunìi e, a l' occurrenza, ci li facìa trasiri, o ch'eramu assittati a la brascera, o ch'eramu ancora attuornu a lu tavulu, duoppu ca finìamu di mangiari...
- Pi' turnari ali pisci di lu mari, chista lu zi' Turiddu la cuntava quannu la nostra terra era chiù granni, ca puro 'na cuntrata di campagna paria ch'era luntana milli migghia..
- " C'era na vota e forsi c'è ancora 'na campagna di mill'e 'na notti, tra Carpunieddu, Granza e Coscascinu, vicinu a 'na granni brivatura, chi sempri carcarìa e mai finisci, a facci di suli e sutta 'na rocca, visitata di li ciàuli e palummi e di jatti cu' l'uocchi di fuocu, ch'eranu a caccia di tenniri carni.
- Frat’ Angilu, quannu java a Gibilmanna, sempri a la brivatura si firmava, e puro li viddani cu' la 'mposta e li urzunara di lu Cavalieri, cu' rietini, visazzi e visazzuotti, chini' di bianculina e tallarò, cristiani a cavaddu e cristiani a pieri, picurara, campieri e vistiamara, cu' l'accumpagnamientu di l'armali ca lu Signuri a l' omu ci addutà, pi' la so' cruci e pi' la so' dilizzia...
- Un c’è cristianu c'un si ferma anticchia, viriennu 'ddu puostu assulacchiatu, cauru di miernu e d'estati friscu, cu' arvuli di ficu e ficurini, 'rnriàculi, pràini e macchi d' agghiastri, cu' tanta bedd' acqua, 'na li rini, chi piscia notti e jornu, 'miernu e 'stati, ni 'dda funtana di petra squatrata cu' l'arti fina di li saracini,da ristari allallati quant'è bedda...
- 'Na fridda matinata di frivaru, a lu sulicieddu si ferma Frat' Angilu, pi' jnchiri un bucu cu' pani e tumazzu, 'na sarda salata e du' jta di vinu e 'na vota di 'dd'acqua biniditta, e sapituri di l'arti di campagna, aviennu un sarmientu pi'.li manu, fatta ci vinni e lu calà a purpània, 'na un puostu giustu, a li pieri dì la lista...
- Frat'Angilu passa e spassa , pi' tant'anni e la purpania si l'avia scurdatu quannu si ferma 'na sira d'ottobri e mentr’a la brivatur’ abbriviràva, l’uocchi ci vanno ‘n mienzu a li ruvetta, a ‘na para di rappi di racina chi pinnuliavanu, ognuna, tri chila, cu' cuocci bieddi cuòmu matriperla..
- Talìa chiù supra, 'ni viri 'na terna, ancora, chiù supra, quaterna e cinchina... e, pi' cogghiri 'na rappa di racina, stava faciennu, veramenti, tòmbola..
- La purpania calata di lu frati 'na granni chianta avia addivintatu chi s'abbrazzava, cu' almenu deci vrazza, a li scianchi e a lu cuoddu di la lista, e lu catarrattu chi ti pinnuliava tra pampini di ficu e ficurini, 'mriàculi, ruseddi ed amureddi..
- Frat' AngiIu, viriennu, 'ddu gran beni, ringrazzia lu di..vinu granni spìritu di lu catarrattu ca ti carrica ..
- Passanu l'anni, li misi e li jorna e lu truzzuariu finì di passari, picchì La Matri si l'avia chiamatu... Ma la purpania, senz' asinu putanti, si fici granni, a talialla, un pavièntu...
- Vaccara, crapara e picurara, quannu si fa lu sucu di sarmientu, di carni vattiata, crapazzi addivèntanu, e si ni lavanu puru la facci cuomu si la funtana fussi arsa... Quannu lu tiempu, pua, è propia iddu, cu' è lu chiù fissa di la massaria nun si nesci un deci utri di mustu di un parmintieddu di petra 'rinaria, ca Dominiddìu avia fattu fari a li Sant’ Angiùli Patriarcàli, pi' 'ddu, chiamalu fissa, cristianieddu, chi avissi pinzàtu dì vinnignari, e, senz' anningàri a Santu Giurlannu, avissi 'nciullatu... pi' tuttu l'annu?!..."
- di Didacus
- pubblicato in " La VOCE della Mamma " di Alia, nr.1/2000, pag.3
Iscriviti
ed inizia a pubblicare i tuoi contributi culturali
DIDACUS
20/11/2014
POLYGLOT, KEPHALOS, TIEMPU RU CAPUNI…
REPORTER
27/11/2005
LA VITA SOCIALE - III^ PARTE -
REPORTER
06/12/2005
LA VEDOVA CIARAMÌA
DIDACUS
03/05/2013
FLUCTUALIA FRITTEDDA STREAMING
REPORTER
09/12/2005
L’ILLUMINAZIONE ELETTRICA - I^ PARTE -
DIDACUS
19/08/2013
AUGUSTALIA CONDOMINIA
TODARO GIOACCHINO
13/03/2018
SAGRA DELL`OLIVO
REPORTER
01/11/2005
NATALI LUNTANI DI L'ULTIMU MILLENNIU
DIDACUS
31/01/2011
SORRY DON’T MISTAKE MUCCUNI FOR MMERNA
GUCCIONE DIEGO
14/02/2017
BALARM BAKER STREET SAUKI LOVES
REPORTER
20/11/2007
CHIOSSÀ PENNI, CHIOSSÀ RENNI!..
DIDACUS
26/12/2010
GENKY LANE MEMORABALIA
GUCCIONE DIEGO
12/06/2016
EARLY ZUCCHINI IN THE CATHEDRAL
DIDACUS
27/07/2009
AMERICAN DI…VINE IMPUPATA
DIDACUS
30/07/2012
‘LONG AND WINDING ROAD’ ENDECASYLLABLES